Sunt eu vinovat că m-am născut?
Păcatul întâi m-a însemnat?
Poate că-n asta m-am complăcut
Şi-atunci
O vină mi-am asumat.
Unii au spus că mă învaţă
Să ştiu ce ar trebuí să ştiu,
Dar toţi aveau în cap o ceaţă
Ce o simţeam
Ca pe-un pustiu.
Gustul de înălţare îl plătesc
Cu fiecare gest mai mare
Şi mǎ-ntreb, e bine să iubesc
Sau
Să ajung la disperare?
vezi mai multe poezii de: samoila
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.