Doi bătrâni singuratici în noapte,
Prin neguri rătăcitori.
Licăresc ferestre disperate
Și albaștrii, limpezii zori.
Dar de unde bezna cea mare
Raze-albastre poate avea?
Noi robiți sântem de-o visare.
Nepătrunsul! e-n fața ta.
O, de unde văpaia vine,
Se aprinde, arde din nou?
Și fug auritele fire,
Și bezna e rumenă-n zori?
Noi, bătrâni în bezna cea mare,
Ferestre lucind, chemând...
Dar robiți sântem de-o visare
Și-nțelepți prin chinuri trecând.
29 decembrie 1901
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
multumesc!
danab
miercuri, 19 august 2015