Muncește, muncește, muncește :
Un gheb îți va crește curând,
Cu sârg și cu cinste-l vei crește,
Cu sârg și cu cinste muncind.
La horă în zile senine,
Un altul voios va cânta.
Și-o fată cu el, nu cu tine,
Cu mâna în șold va juca.
Tu știi că de-ar fi să te lase,
Și tu te-ai pricepe la joc !
Iar brâul, cu fir de mătase,
L-ai strânge vârtos la mijloc !
Că-n tine puterea tresaltă,
La-ntrecere lesne te iei,
Că fata aceea-i mai-naltă
Ca toate suratele ei !
În trup e-a puterii svâcnire,
Obrajii smoliți te vrăjesc,
Sprânceana ei neagră-i subțire,
Iar glasul - ospăț nebunesc...
Ah, bine e, bine-i, ce bine
Să stai să muncești ne-ncetat,
Să știi că s-a dus, fără tine,
O fată la hora din sat !
26 octombrie 1907
Traducerea M. Djentemirov și M. Calmicu
Din volumul Versuri alese 1956
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok