Nu tu, melodioasă, prin gânduri mi-ai trecut,
Plutind deasupra Nevei, peste oraș, ușoară,
Nu tu ocultă spaimă din inimă mi-ai smult
Cu bărbătească vlagă și milă de fecioară?
Tu nesfârșitul cântec l-ai ferecat în nea
Și-n martie cu har l-ai înnoit, senină,
Tu ziua înspre mine veneai precum o stea,
Sfințind tot căldarâmul cu limpedea-ți lumină.
Pe tine doar te cânt! Dar, iute, din înalt
Ai dispărut în neguri depărtare.
Spre tainele ascunse vor ochii-mi a răzbate -
Și nu te văd, și-o vreme de Domnul mă despart.
Dar cred: o să răsari, amurgul s-o apinde
Și cercul cel de taină la urmă s-o închide.
8 iulie 1901
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Consideratie Aurel!
daniel
luni, 10 august 2015