Prin al neliniștilor foc
Și rece zbucium te apropii
De-acel dumnezeiesc soroc
Când ne-am opri in fața gropii.
Da, noul veac va răsări
Din vechi obide, de milenii,
Căci orice neam știe-a slăvi
Oricând, hulitele lui genii.
Și toți, ca ei, huliți se simt
Și plânge-a inimilor strună,
și al dreptății paloș sfânt
Îl văd în norii ce se-adună .
Fie ca ziua n-a venit
Dară credința noastră-i una :
Disprețul, ura-l încunună -
Ea duce la măcel cumplit.
Mizați pe viața ca pe fante
Poeții simt în pieptul lor
Neliniști - cresc prevestitor,
Ca și în negrele briliante :
Ele,n visarea lor ciudată,
Dorm într-o rocă-ntunecată
Până în ziua când în ea
Se-aude scrâșnet de cazma.
1910 - 6 febroarie 1914
Traducerea M. Djentemirov și M. Calmicu
Din volumul Versuri alese 1956
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
semn de lectura...
multumesc!
danab
miercuri, 22 iulie 2015