Sa mai sper simțeam că-i peste poate,
O mâhnire grea se-apropia.
Se-nălbeau veșmintele curate
Și o mână blândă tremura.
'''Tu ești oare? Valea-i cufundată
Într-un somn adânc, fără hotar...
Tu m-atingi, oftând înfiorată -
Mâine oare voi fi liber iar?''
''Am venit să-ți dăruiesc o noapte,
Visul tău în zori l-oi părăsi,
Voi uita de tine și de toate -
Iarăși liber tu te vei trezi.''
1 aprilie 1902
Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok