Trec ani . Furtuna grea s-a dus.
Văd iar pe brazda afânată
Țărani. Aud c-a prins să bată
Aripa primăverii, sus...
Aud : ridică-te.. Mie teama.
E primăvară ca-ntrecut.
Și nevăzuta ei maramă
Plecat, cucernic o sărut...
Și-mi bate inima prea tare ,
Și-n vine-i sânge arzător
Când prima dragoste mi-apare
De după norii albi in zbor.
Hai uită-a lumii grozăvie,
Zbori într-acolo, zbori curând...
N-am fost doar eu la ospeție !
Nu, n-am să pot uita nicicând !
14 febroarie - 1909 6/7 febroarie 1914
Traducerea M. Djentemirov și M. Calmicu
Din volumul Versuri alese 1956
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok