Cețuri se aprind fumegos
între noi
deși foarte aproape unul de altul
părem a fi
contopiți
într-o unică umbră
Într-o unică umbră
vedem mai mult decât se poate privi
prin tot împrejurul
deși printr-un singur ochi am ajuns
în aceeași culoare veșnică
să ne uităm
Să ne uităm
pașii pierduți fântânile sleite
oboseala
o zăpadă absentă curgând
între oasele frunții
nu
a fost lesne
Nu a fost lesne
nu
a putut fi măcar frumoasă
clătinarea de leșin adâncita mea uitare
dard in fericire a rămas
timpul
șiroind un sunet de lacrimi
în sângele faptelor nevăzute
Dard in fericire a rămas
numai umbra numai ochiul
cețurile dintre apropierea noastră
și doar
mai mult decât se poate privi
tezaurul gol al singurătății.
vezi mai multe poezii de: Alexandru Lungu