Timp ars de frig
ceață prin păr
devenit ori
brumă pe buze
Dintotdeauna
a fost și încă este
mereu
prea devreme în mine
E de ajuns iată să ascult
în cumpănă
vechi ziduri
pline de
mistere vechi
muzica lor moartă părând
și din cenușa orologiilor
o pasăre
se alege
tainic întoarsă
într-un ou adânc
într-un somn alb
cu coaja de văzduh intact
cu nefirea de miez rotund
Toate acestea
se petrec prin lume
atât de ușor
dar în trecerea mea vai rămân
până la durere
Dintotdeauna
timpul fierbinte din mine
sugrumat s-a lăsat
fără
nicio milă
de târziul rece din lucruri.
vezi mai multe poezii de: Alexandru Lungu