Când aripi al meu suflet avea, credeam în toate
Iluziile roze... — Eram un semizeu,
Zburăm spre empireu,
Mai sus de gloate...
Când aripi al meu suflet avea.
Purtăm în grai argintul curatelor izvoare,
În cuget, visuri roze...
— De viață mă-ncântam,
De soare mă-mbătam,
Eram argint și soare... —
Când aripi al meu suflet avea.
Era ca o-nflorire de zile minunate,
De crini și roze roze...
— Zâmbeam copilăros,
Voios și generos,
Străin de răutate...
Când aripi al meu suflet avea.
vezi mai multe poezii de: Alexandru Macedonski
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.