Am aşteptat
Am aşteptat ca macii să-nflorească
Căci am crezut c-am să-nfloresc şi eu,
Dar s-a lăsat tăcerea îngerească
Şi mi-a vorbit în şoaptă Dumnezeu.
De primul vis, de prima sărutare,
Cu glasul mamei mi-a vorbit duios,
Mi-a povestit de lacrima ce doare
Şi de suspinul omului frumos.
De gândul care sta să încolţească,
De zbuciumul ce îl simţeam venind,
El a trimis cocorii să-mi vorbească
Şi mi-a adus în suflet un colind.
De zâmbetul copacilor în floare
M-a povestit în treacăt un vecin
Şi, tot aşa, din pură întâmplare,
Am cunoscut şi clipele de chin.
Când s-a lăsat tăcerea pământească
Şi mi-a vorbit în şoaptă Dumnezeu,
Am aşteptat ca merii să rodească
În primăvara sufletului meu.
Din volumul - Femeia de la capǎtul mȃinii
vezi mai multe poezii de: Maria Ieva