Ai grijă, cronicarule, cum scrii
Letopisețul - gând al penei tale!
Am fost doar menestrelul cel dintâi,
Cobzar al dogmelor voievodale.
Nu am cerut arginți și preamărire,
Am dat doar bir viclenelor istorii,
Iar struna mi-a cântat fără oprire,
În leatu-n care-au curs asupritorii.
Voi mai plăti în viața de apoi
Întregul rai din versul meu sonor,
Dar nu-îneca povestea în noroi
Și amintirea-n cronici care dor.
A doua oară timpul nu mă naște,
E prea bătrân și nu mai este darnic,
Ba s-ar părea că nu mă mai cunoaște,
Chiar dacă-am fost umilul lui paharnic.
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.