Am plecat
Am plecat de la premiza
Că-n final o să mă placi,
Şi te-am luat dintre cei dragi
Cum ţi-ai şi închis valiza.
Am plecat spre-o viaţă nouă,
Făurită pentru doi,
Însă prea curând, la noi,
A-nceput deja să plouă.
Am plecat atunci ureche
Pe la prieteni şi mătuşi,
Tot sperînd, acuşi-acuşi,
C-o să-mi descifrez perechea.
Am plecat apoi şi capul,
Ascultîndu-te, umil,
Şi am aşteptat docil
Să îmi prinzi şi mie dragul.
Am plecat cu totul steagul,
Şi predîndu-mă, cu oşti,
Am crezut că anii proşti
Ne vor părăsi drumeagul.
Am plecat de-acum spre stele
Şi în urma mea te las,
Cu speranţa că-ntr-un ceas
Vei privi, fugar, spre ele…
vezi mai multe poezii de: Mihai_Manolescu