Am scris pe fruntea unei clipe: Stai!
Închide-ţi aripile,
Dă-mi un grăunte firav de zăbavă!
Vreau să adorm puţin
În palma unui vis
Şi zborul tău mă zdruncină
De la atâta grabă.
Am spus zilei de mâine
Ce mă cheamă:
Taci!
Vreau să ascult
Cum cântă inima
Bătând
În mine.
Din melodia ei,
Când ai să mă răpeşti
Brutal,
Doar amintiri târzii vor mai rămâne.
Am aruncat
În calea timpului
Sufletul meu.
Poate va face-n tinereţea mea
O haltă.
Poate
Nu mă va săgeta
Cu bătrâneţea
Prea curând.
Poate-o să uite
Către ieri
Să mă petreacă.
vezi mai multe poezii de: Dan Lazarescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.