Amar e gustul dimineții
Când de departe, tinereții
I- ai zis "Adio!" și- ai plecat
Pe drum cătând un dumicat.
Îți șchioapătă un vis, chiar două
Și plângi când grijile îți plouă
De zile, luni și chiar de ani
Tot alegând să dai de bani ...
De ce crezi că mintea se- apleacă
La gândul care te îneacă
Cu praful zilelor ce- aștern
Amărăciuni peste infern?
Ți- e amintirea din boboc
O bucurie arsă- n foc
Și scrumul de l- ai strânge- acum
Ți l- ai împrăștia pe drum
Ca să- l mai simți în talpa grea...
Să înflorești din nou ai vrea!
vezi mai multe poezii de: Ina M.