Hristos a înviat peste şantiere
precum peste cărbuni învie para.
De-aici va creşte marea înviere
ce va cuprinde - mâine - toată ţara.
Hristos a înviat peste lopeţi
abia mişcând în mâini însângerate,
a înviat ca în atâtea dăţi
să ne sărute frunţile plecate.
Hristos a înviat peste spinări
încovoiate aprig sub povară -
acest Hristos care-n atâtea ţări
a fost bătut pe cruce-a doua oară.
Hristos a înviat şi pentru noi,
sau poate numai pentru noi anume,
să ne deschidă drumul înapoi
spre câte-au fost - şi vor mai fi în lume.
Hristos a înviat biruitor,
cum biruind vor învia martirii,
când peste zidul închisorii lor
va creşte mâine muşchiul amintirii.
Hristos a înviat peste şantiere
să-şi dăruie trupul - pâine,
şi să vestească marea înviere
ce va cuprinde toată ţara, mâine.
(Andrei Ciurunga - Poemele cumplitului canal (1950-1954), Editura Universalia, București, 1992, pp. 36-37)
vezi mai multe poezii de: Andrei Ciurunga