Lui Adam Puslojic
Dacă nu visăm, vom muri
De alb, dacă visăm,
Vom muri de plecări.
Acum vine prietenul
Cu brațele terminate în vâsle,
Acum vine fcmcia
Cu stelele terminate-n priviri.
Ninge tot așa de-mpăcat
Ca-n munții mei de la Cozia.
Începe aventura,
Începe un nou răsărit.
Ferestrele sunt spoite negru
De noapte, fața femeii
E spoită ca un surâs
Pentru sine. Prietenul schimbă
Vâsla cu schiul, tu schimbă paharul,
Tu schimbă visul, tu schimbă trenul.
Cine nu schimbă nimic,
Se schimbă pe sine.
Du-te, pasăre,
Și adă din planeta vecină
Un drum pentru prietenul meu.
Fiecare să viseze pentru celălalt,
Eu voi visa cu zăpadă
Pentru fiecare din voi.
vezi mai multe poezii de: Anghel Dumbrăveanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.