Asemenea unei pietre-ntr-o fântână,
O amintire zace-adânc în mine.
E-aici de mult și mult o să rămână,
Nu-mi pare rău și nici nu-mi pare bine.
Și cred c-acel ce-n ochi fără de veste
Mi s-ar uita, o va vedea de-ndată
Și, ascultând amara ei poveste,
S-o uite niciodată n-o să poată.
Și dacă-i drept că zeii preschimbară
Făpturile în lucruri, cu-o privire,
Ca dulcile tristeți să nu mai moară,
Tu prefăcut ai fost în amintire.
Slepnevo 1916
Traducere Medeleine Fortunescu
vezi mai multe poezii de: Anna Ahmatova
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.