Versurile mi le smulgi din mână…
Le voi duce doru-n viitor.
Strop de sânge nu vreau să rămână
Nepătruns de-amărăciunea lor.
Arde-vom și zilele de aur
Ale unei vieți ce nu va fi,
De-ntâlnirea în ceresc coclaur
Să nu poată stelele vorbi.
Din splendoarea noastră-o să răsară
Poate-un val, de ghețuri bântuit,
Ca și cum pe-o piatră funerară,
Zguduiți, un nume-am fi citit.
O, curmam mai bine dintr-o dată
Visul, când ne-a prăpădit puhoi…
În această lume, niciodată
N-au fost doi mai despărțiți ca noi.
Moscova - 1963
Traducere Medeleine Fortunescu
vezi mai multe poezii de: Anna Ahmatova
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.