cu rădăcina înfiptă în glia străbună
păşim prin ierburi
care privesc cerul
în ochi
în anotimpuri oarbe
îngeri cu străluciri de soare
ne veghează drumul
de pe celălalt
mal
dimpreună păşim
cu fărâme de lumină
în inimi învăţăm durerea şi plânsul
creştem în palmă iubirea şi
dorul
temători
cu gândul la moarte
ne pregătim din vreme
cu grijă sufletul şi
locul
de veci.
vezi mai multe poezii de: dragos lucica