Sunt doar un val de întrebări tăcute
Ce s-au desprins dintr-un secret destin
și-aduc din larg tăceri necunoscute
ce au plutit pe-un rol briliantin.
Dar au plătit pentru a mea iubire
într-o secretă stare de război
cu zeii, murmurând într-o uimire,
că le-am cerut Scânteia pentru noi.
De-au îndrăznit un strop de fericire,
Blestem de foc s-a pus pe capul lor
Să tacă-n veci, fără să-ți dea de știre
cât te iubesc și ce mult te ador!
Dar au plutit pe valuri de legendă
prin vijelii iscate fără rost,
Și te-au păstrat în propria agendă
drept țărmul ce le fi-va adăpost.
Te-am regăsit prin zvâcnet de artere,
Dar nu am cum să-ți spun cât te iubesc,
Căci numai tu deții acea putere
să rupi blestemul crud, nepământesc.
Nu-ți cer, iubire, vis și nestemate,
Nu îți voi cere tot ce n-am avut,
Dă-mi buzele, să le sărut în noapte,
Ca mai apoi să simt că-s renăscut!
Sunt doar un val, rotind spre fericire
într-un destin clădit de amândoi,
Și-acel blestem, căzut într-o uimire,
va renunța la starea de război.
vezi mai multe poezii de: blacks