Ca nimeni alta ai adus privirii
un Univers pe care l-am visat,
Ca nimeni altul cupa fericirii
am pângărit-o cu al meu păcat.
Ca nimeni alta ai suflat noblețe
să îmi croiesc al vieții alb costum,
Ca nimeni altul fără de tristețe,
la moara vieții l-am lăsat uium.
Ca nimeni alta focul azi te arde
iar vâlvătaia bate-n porți de cer,
Ca nimeni altul tot ridic placarde
cu-acel înscris că totu-i efemer.
Ca nimeni alta arzi pentru trecuturi
ca antidot la marele îngheț,
Ca nimeni altul am drept așternuturi
un vid absurd, lipsit de orice preț.
Ca nimeni alta iartă-mă de toate
și cade-n ploaie pe al meu uscat!
Ca nimeni altul fără ”dar” sau ”poate”
îmi voi albi căderea în păcat.
Ca nimeni alta viața e-o învârtire
și-am să mă-nalț spre-al cerului covor,
Ca nimeni altul îți voi da de știre
că Stea îmi ești și-al Vieții rezervor!
Ca nimeni alta să-mi acorzi iertare
chiar de-am greșit la modul diavolesc!
Ca nimeni altul azi, din depărtare
Știu c-am greșit, dar știu că te iubesc!
vezi mai multe poezii de: blacks
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc tuturor pentru lectura! Mulțumesc pentru sesizare, chiar daca nu mai apare mesajul cu ”urecheala” în cauză. Am făcut corecția virgulelor.
blacks (autor)
vineri, 07 iunie 2019
plăcerea a fost si a mea sa citesc aceste versuri
felicia
miercuri, 05 iunie 2019
Întotdeauna te citesc Blacks cu mare drag chiar dacã nu las un semn.....
estera
miercuri, 05 iunie 2019
O poezie care dupa parerea mea este demna de acest site !
oana
miercuri, 05 iunie 2019