Încearcă să mă ierți cu blânda-ți mângâiere
Să-mi ștergi cu ochii tăi durerea ce-a rămas,
Acoperă-mi tristețea și fă-mi acum plăcerea
De-a fi nemuritorul și-al dragostei popas.
Cu tine mă trezesc și nu îmi este teamă
Cu tine toate lacrimile încep ușor să geamă,
Cu tine simt căldura zăpezilor din iarnă
Cu tine mă-nvelesc când norii-ncep să cearnă.
În sublima desfătare zămislită din senin
Trup de sânge și de suflet cu aromă de pelin,
Îmi aduci în dar mireasma și aroma de divin
Mă ucizi cu mângâierea lacrimilor de venin.