vindem axiome
la târg
doamnele
obsedate de antichități
lustruiesc inscripțiile sacre
argintul
pe nicovala privirii
își calculează opțiunile rotunjite
de lacrimi
în vechi e valoare
strigă o voce
din spatele meu
iar pașii se pierd
în tăcerea oglinzii
zăresc
tâmpla mea
argintată de luna
blocată între două pătrare
vezi mai multe poezii de: M Horlaci