Cîte-un glas, mereu
Ca de înger, verde,
- La mijloc sînt eu - ,
Spune, să mă certe :
Întrebări buluc
Dacă-ţi curg, o mie,
La beţii te duc,
Şi la nebunie;
Recunoaşte că-i
Vesel, şi uşor e :
Să fii printer-ai tăi,
Doar cu ape, flore !
Şi el cînta. O,
Vesel e, şi lesne !
Uite-i dincolo…
Cînt cu el mirsme, -
Recunoaşte că-i
Vesel, şi uşor e :
Să fii printer-ai tăi,
Doar cu ape, flore !...etc...
Şi alt glas – mereu
Ca de înger ! -, verde,
La mijloc sînt eu,
Spune, să mă certe;
Şi el cîntă, -atent,
Cu suflarea frate :
Cu nemtesc accent,
Dar fierbinte-n toate :
Lumea-i viciu, joc;
Ce te miri? Ia-ţi locul
Şi aruncă-n foc,
Sumbru, nenorocul.
O, frumos castel !
Viaţa ta e clară !
Vîrsta ta-i din care ?
Fire princiară
Fratelui cel mare ! etc...
Cînt si eu apoi :
Fraţi multipli ! Voi,
Glasuri fară public !
Lîngă mine roi,
Daţi-mi nimbul pudic ... etc ...
vezi mai multe poezii de: Arthur Rimbaud