BALEIAJUL VIEȚII SAU IMPEDANȚA SPAIMEI
autor Nicolae Nistor
Ai ajuns să respiri degeaba
o boală generală,
când te hrănești din vailing, în armată,
ți se măsoară cerul gurii.
Altfel, samaritean prin luptă,
sari în gol pentru libertate,
aliniați - la televizor,
imnuri revoluționare -
conducătorul nu mai are
pampers de import.
Multe lacrimi pe sticlă,
vrei să te spânzuri
având capul în jos,
asemeni oglinzilor de pe sub fustele
secretarelor comuniste,
să nu rămână gravide,
ai ajuns să îngenunchezi degeaba,
ăștia l-au ascuns pe Dumnezeu;
pe străzi, interfoane
asemeni unor protecții de la distanță
măsurând impedanța spaimei.
Copii nu știu să deseneze monștrii
sub zâmbetul fals al părinților,
oricum, nu vor avea viitor,
nu poți scăpa de baleiajul vieții
nici acum, în Era soft,
când nici tu nu mai eşti în tine.
vezi mai multe poezii de: nicolae nistor
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.