Cumplit se- aude vântul
În stuful cel uscat,
A înghețat cuvântul
Pe câmpul neudat.
Un cântec se aude
Când se apleacă stuful,
Pământurile surde
Înfrigurează trupul.
Se- nchină- n iarna stearpă
Un om bătut de vânturi...
Să mai dea cerul apă
De gheață, din neanturi
Și să aștearnă albă,
Curată nea sortită
Pământului silabă
Cuprinsă, împlinită,
Într-un cuvânt șoptit...
CREDINȚĂ, om iubit!
vezi mai multe poezii de: Ina M.