Tema săptămânii - Bazar sentimental

Poftiţi! Doar ce-am deschis bazarul
Cu sentimente fel de fel.
Avem de toate, -avem cu carul,
Şi nu dăm iama-n portofel.

Prizonierul tău

În lagărul iubirii sunt si eu
îngemănat cu tine pe vecie,

ochii tăi Azadeh...
sânul tău în palma ochilor mei
buzele tale Azadeh
frigul depărtărilor Azadeh

SEMNE BUNE

Iată, iubito,
iarna are, totuși, semne bune,

Prin fiecare vers

Pe metereze stau nezdruncinat
cu o cădelniță de-argint, tămâitoare,

Când cerul este înstelat
și luna strălucește
te aștept sub razele ei
să plutim prin vise.

Mai întâi și-ntâi, s-a prăpădit bunicul,
nici nu știu cum arăta, așa ca om;
noi am rămas să ne mângâie vântul
să ne crească rădăcinile, ca la pom.

De ce,îi stai așa de mult în preajmă?
Nu știi că,
dacă te apropii mult de foc,
poți lua foc și tu...când nu te aștepți?

Ca un bazar sentimental
E sufletul din mine,
Prin care trece triumfal
Un regiment de rime

Sonetul iubirii

Cu muguri verzi ai răsărit iubire
ce vis frumos, eu n-am avut habar,

De-aș fi putut să rup din ceruri luna,
S-aștern Lumina-n calea ta mereu.
Să fi rămas,prin clipe, doar nebuna
Care-ți presară-n viață curcubeu.

Orb pe țărmul vieții

nu-i știe culoarea dar poate intui forma
se izbește mereu de conturul ascuțit

(în cocon fluturele țipă)

Poemul mi-e bazar sentimental
Găsiți în el și lacrimi și surâsuri
Căci sufletul îmi e fundamental
Clădit să vă desfete în eresuri.

În bazarul agitat
Mă strecor printre mormane
Ieşite din saci, de-a valma,
Pe pământul îngheţat.

Încredere, mireasă a minciunii
te-ai trezit conjungând la verbe
absurd și trist aș zice
când dansul printre stări

Într-o zi de vară
ne-am jucat la cărți iubirea,
împărțind în mod egal cărțile,
am aruncat pe masă o clipă,

Mamă iubită, icoană la altar,
Nu vom avea vreodată, noi, habar
Ce este-n sufletul plin de iubire,
Lumină sfântă, nobilă menire...

NEMĂRGINITA IMACULARE

Iubite, aș vrea de-un vis de-argint ca să ne ținem,
Și ochi-acoperiți ne fie numai de fulgi în floare,

În rochia de dantelă zdrențuită
Ți-am apărut în vis, te-am întrebat:
"Ai inima în piatră dăltuită,
De m-ai lăsat sub nuc și ai plecat ?