Reverie - Benjamin Fondane
Adăugat de: Adina Speranta

O, cât aş vrea, în calm, să mor pe dună,
Spre largul leneş al Mediteranii,
Când asfinţitu-ntunecă platanii
Şi noaptea creşte albă pe lagună.

S-ascult vuind din volburi de genună
Cetăţi în clocot, clopote, litanii;
Când Atlantide mucede şi stranii
Îşi profilează stârvurile-n lună.

S-ascult, agonic, vuiet de gondole
Şi brusc – în ritmul lent de barcarole,
Sirenele să-şi fluture năframa.

În vraja caldă-a notelor rebele,
Ca un copil naiv – să nu-mi dau seama!
Şi să m-arunc în mare după ele.



vezi mai multe poezii de: Benjamin Fondane




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.