îîți știu prea bine trupul înalt ca de zeiță
privit din perspective tot mai interesante
prin timpul ce te-nvârte ștrengar pe-a sorții spiță
rodindu-te alene întru maturitate
mi-am odihnit privirea pe sânul tău preaplinul
am desenat cu gândul suave cotangente
să-ți mângâi coapsa lină pe care-și toarnă vinul
cel alb nemuritorii ca-n vis să mi te-mbete
și am pătruns cu sonda cea veche din dotare
adâncurile-n care tu fierbi spre noua viață
petroluri suculente în scâncete gregare
de se topește mintea scurgând extaz pe față
dar când te-nvălui toată în alb și îmi zâmbești
nici nu mai am cuvinte să-ți spun ce dragă mi-ești.
vezi mai multe poezii de: vasysm
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.