Când în urma mea, se va închide poarta,
...
Când în urma mea, se va închide poarta,
Și vei auzi cum clănțăne zăvorul,
Ce vei spune-atunci? Că asta este soarta,
Decât să-ți duc grija, mai bine îți duc dorul?!
...
Și vei simți atunci, o mare ușurare?
Cum de pe inimă, o piatră ți s-a luat?
Eu, voi dispărea, dat tu, ce-ai câștigat?
Ai scăpat de mine, ca dintr-o închisoare?
...
Ești liberă de-acum, n-ai nicio datorie,
Nici față de mine, nici de-altcineva,
Poți să faci ce vrei de-acum cu viața ta,
Zboară-n lumea largă, simte că ești vie!
...
Ne știam de mult, de când eram copii,
Dar am crescut apoi și ne-am schimbat,
Eu mi te-aminteam. tu doar m-ai uitat,
Iar de-acum e gata, nu mă vei mai ști!
...
Iar eu care credeam că va dura mai mult,
Că povestea noastră nu va avea sfârșit,
Uite că-acest capitol a fost mult prea scurt,
De parcă niciodată nu ne-am întâlnit!
...
Eu voi pleca acolo unde mă-mpinge soarta
Și, nu voi mai fi să-ți fiu ca o povară,
Fii veselă că viața n-o să te mai doară
Când în urma mea, se va închide poarta!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.