Cânta pe vremuri o fanfară
Cânta pe vremuri o fanfară
În filegoria rotundă,
Duminicile înspre seară
Era plăcut să faci o rundă.
Răsuna urbea de cântec
În toată splendoarea ei,
Tineri prin vântul tomnatec,
Se sărutau pe-alei.
Şi ieşea lumea la plimbare,
Câte-o bere se ciocnea,
Creştea inima-n fiecare,
De în strai brodat sosea.
Vremurile au trecut de-atunci,
Oamenii mult mai uniţi erau,
De unde-ai venit, unde te duci,
Nu-i înteresa, doar petreceau!
La munca câmpului sudoarea,
Îi unea pe oameni ca pe fraţi,
Nu conta limba sau culoarea,
Cântau și copii și taţi.
vezi mai multe poezii de: Artangel
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.