Dacă-mi intri-n visuri, vino pe-o cărare
adâncită-n umbra arborilor-gând
ce-au atras din ceruri stropii de iertare
și-au crescut în tihnă, liniști ascultând.
Arborii aceia se înalță falnic
peste amintirea zilelor ce-au vrut
să-și transforme zorii în torent năvalnic
și să se întoarcă într-un alt trecut.
Vei vedea izvoare, vei simți mireasma
florilor de Lună-n vis de asfințit
care-și poartă-n lumea lumilor fantasma,
înșirând, molatic, pași prin infinit.
Dacă, pe cărare, e-o lumină verde,
urmărește-i cântul ce te va-ndruma
către-o amintire care să-ți dezmierde
gândul ce te poartă pe cărarea mea.
Dincolo de arbori, este o răscruce
unde te așteaptă, sub un felinar,
dorul dintr-o lume care poate-aduce
bucuria-n ochii gândului hoinar.
vezi mai multe poezii de: Daniel Vișan-Dimitriu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc, danab!
Daniel Vișan-Dimitriu (autor)
duminică, 09 mai 2021
O poezie calda si frumoasa..
Felicitari !
danab
duminică, 09 mai 2021