Amândoi au trecut prin închisoare; niciunul nu era orator;
se exprimau cel mai bine cu un picior sprijinit pe bara de alamă a tejghelei,
cu halba de bere în mâna stângă și cu dreapta liberă pentru gesturi.
Și amândoi au fost niște lumini stinse brusc... fără avertisment... fără o agonie prelungită:
Cine le-a cunoscut, oare, sufletele acestor împătimiți ai băuturii?
vezi mai multe poezii de: Carl Sandburg