Nu te mai întorci niciodată.
Îți spun la revedere când te văd intrând pe uși,
Ușile deschise fără speranță care cheamă și așteaptă
Și te iau apoi pentru—câți cenți pe zi?
Câți cenți pentru ochii și degetele somnoroase?
Îți spun la revedere pentru că știu că îți bat la încheieturi,
În întuneric, în tăcere, zi de zi,
Și tot sângele tău picătură cu picătură,
Și ești bătrân înainte de a fi tânăr.
Nu te mai întorci niciodată.
vezi mai multe poezii de: Carl Sandburg
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.