Mândrii stau zgârie-norii în picioare.
Ei par să spună că au
căutat absolutul
și pus-au stăpânire pe el.
Totuși n-au nici o vină și-s naivi
ca și oțelul timp ca și timpul
beton al bastioanelor lor.
„Omul”, murmură zgârie-norii, „ne-a făcut. Noi suntem
mândri numai așa cum este mândru
omul și n-am găsit absolutul nici noi
în mai mare măsură decât l-a găsit omul.”
Traducere Ion Caraion
vezi mai multe poezii de: Carl Sandburg