Nuditate, ultimul văl al sufletului
ce încă astfel mai rămâne ascuns.
Limbajul fertil al trupului
nu o detectează nici n-o descifrează.
Dar dincolo de piele, de mușchi,
de nervi, de sânge, de oase,
ea refuză ultimul contact,
logodna florală, îmbrățișarea
divinizantă a materiei
îmbătată pentru totdeauna
de sublima conjucție.
Vai de noi, cerșetorii flămânzi:
Noi arătăm doar firimiturile
de la acest banchet de dincolo de nori,
contingente din carnea noastră.
Iată de ce voluptatea e tristă
la un minut după extaz.
traducerea Dinu FLĂMÂND.
vezi mai multe poezii de: Carlos Drummond de Andrade
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.