strivit sunt de nopţi şi zile
cu detaşarea trecerii
din lumea vegetală
între pietre
cu tot curajul
celui care îşi pierde
a cîta oară
încrederea în clipa care nu mai vine
sunt zile aspre
pentru noi pregătiţii
cei gata să urce
pe căpăţîna eşafodului
curăţ creierul
printre firele albe
electrice
cu scule precise
mînuite de mecanisme reci
care umblă neînduplecate
prin emisferele cerebrale
emisfere rătăcite între ierburi şi flori
arbori înalţi şi Golgote piezişe
biet tigru
părăsit pe asfaltul istoriei
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon