trecem pe lîngă
umbra unei clopotniţe
tăcute
pe sub care îşi vîntură
sutanele
călugări îmbătrîniţi
cînd îţi ating degetele albe
subţiri
îţi prind
încheietura ca un lujer
alţi timpi străbat prin
inimi
prin sufletele copleşite
ulmul doborît în vară
nu-şi mai aşterne bogăţia
de aur a frunzelor
(parcă nici n-ar fi fost)
doar tu mă cuprinzi
cu pletele tale
sub lumina strălucitoare
a primei zăpezi
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.