intrăm
păşim alături
prin fînul de coasă
proaspăt retezat
printre jivine rămase fără adăpost
şopîrle şerpi mărunţi brotaci...
supuşi căldurii unei veri toride
sub privirea nemiloasă a razelor
ce le sloboade Helios
din cricul zilei
supuşi iubirii ce exultă
din ierburile delicate
secerate de fierul ascuţit
trăim atît
cît cărăbuşul mişcă elitrele
în primul anotimp
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon