într-o ţară străjuită de înălţimi variate
cu munţi care pleacă în valuri
cu blînde urcuşuri şi dulci scobituri
– par spinări de mioare la umbră –
cu multe olane roşii
pe case pitite misterios
printre arborii veşnic verzi
cu frunze multiple
sînt ochiuri de lumină
ce se scutură-n vînt
mai încet
mai năpraznic
doar din pleoape
urmăresc paşii tăi
mersul tău de felină
te mişti cu îngăduită uimire
şi nesfîrşită tandreţe
în dansul unui balet sfîşietor
aşa mă voi pierde
prin frunzişul iubirii
ce deschide uşile largi
uşile uşile
să vină în umbra colinelor
dragul de unul şi altul
să ne ierte cereştii
să-ngăduie razele toate
din inima noastră
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon