lebede de aer
cu prelungi gîturi
plutesc printre fîneţe
străjuite la capăt
de nouri cu mişcări maiestuoase
trei turle iţindu-se în succesiune
ne urmează printre colinele
din stepa unor munţi bătrîni
tociţi de vînturi/ de vremuri schimbătoare
e ochiul ca o plasă
o vîrşă ce adună timpuri şi întinderi
pe retina nostalgiei
care va să vie
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon