cu buzele sărate
îmi vorbește zeița dimineților pierdute
în bătăliile
ce inima le poartă
sub zidurile nopții
din petice se-ntrupă lumina
din adunarea întregului spectru
în vie rotaţie
e un vapor în flăcări
luminînd în întuneric
peste talazuri
cu văpăi ce-şi cîntă melodia
din lemnele tari
îmbătrînite
ale aşteptării
după gratii am petrecut
zile încărcate de lovituri
fără milă se avîntau bastoane
din tălpi pînă în creştet
eşti privitor la întregul spectacol
rostogolit din treaptă în treaptă
urmăreşti
ca de la mari înălţimi
trecerea trupului
prin malaxoarele pustietăţii
şi nimeni
nimeni nu opreşte
creşterea ierbii
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.