între măslini
şi ape ce cotropesc stînci în risipire
c-o umedă vale dominată de frunzele în gri
ale livezilor
pe pante/ în rigoare
la pas cu fiul
întru Domnul călătorim
sunt ziduri în ruină
şi chiparoşi
verzi lumînări pînă la cer
cu îndrăzneală
Te caută pe Tine
din loc în loc
punctate de olane roşii
au adăpost monahii
o linişte aproape materială
te cuprinde
c-un braţ molatic
de maică îngăduitoare
sub soarele-n risipă
şi vine pe prundiş
din nou răcoarea primăverii
rostogolită din crestele albite/ încă
spre-un alt ţinut
ne-ndeamnă anotimpul
cu turlele ce tot în depărtare strălucesc
urcăm şi coborîm
tărîm după tărîm
dintr-o lumină-n alta
de Maica Păstoriţa îndrumaţi
urcăm
e Athos/ Muntele Tabor
cu rugu-i de flacără ce nu te arde
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.