cu greu se ridică din valuri
un înger
precum un matelot
uitat în larg
rămas singur
să mînuie la pînze
aripi deschide
pline de nisipuri
între pene
se ridică
şi cade
a cîta oară
nici el nu ştie a număra
demult a pierdut şirul
dar iar şi iar
fără oprire
îşi repetă zborul
ca unul ce abia-l învaţă
tu îngere
cînd nici aripi nu mai ai
cînd eşti căzut
totuna cu pămîntul
nu mai visezi la Înălţare
o! biete încăpăţînate
zburătoare fără pene
vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.