Dacă există noroc există și speranță,
Speranța și norocul există la olaltă;
Nu poți avea speranță de nu-ți surâde o șansă
Iar șansa e norocul ori ce ți-e scris în viață.
Stăteam în meditație gândindu-mă la viață.
Cândva eram pe-alocuri fiind foarte curioasă -
Călătorind în locuri foarte periculoase
Mă-ntreb de-a fost norocul de n-am picat în plasă.
Dar dacă ce-ți apare e ce trăiești ca stare
Și-atragi mereu spre tine ce-ți e cu asemănare?
Privesc cum totul apare și apoi schimbat dispare -
Ce-ar fi oare norocul fără sincronizare?
Ce mai este viața când toate-s aranjate
Tu doar să faci mutarea căci restul-s ca la carte?
Îmi vine atunci în minte un turist pe-o cale,
Ce are-nfață drumuri ce trebuie selectate –
Străin e el de toate, dar doar el e străin!
Și atunci apare ghidul să-i zică despre toate
Dându-i curaj să meargă că toate-s ca la carte!
Deci ce-i nou pentru mine e vechi din totdeauna
Iar noul pentru lume ar fi de cum trec eu prin lume –
Lumea-i sincronizare, da, mereu ceva apare,
Eu doar să-mi aleg drumul mergând în explorare.
vezi mai multe poezii de: Caianemus
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Interesanta perspectiva :)
FairyMental
marți, 09 mai 2017