Un gând primăvăratec, drept solie,
a tot bătut la ușa unui vis
Și a cerut destinului să-i fie
prolog la tot ce astăzi nu e scris.
Nu este specialist în reparații,
în a lipi ce soarta-a depărtat.
E doar un antidot la complicații
la tot ce în iubire am ratat.
Cu lacrimi el va unge angrenaje
gripate într-un ceas abrutizant,
când viața s-a rănit in derapaje
și-n căzături pe drumul delirant.
De va roti a sufletului coardă
să repornească ceasul reparat,
Vom depăși a timpului placardă
ce sensuri și destine a schimbat.
Eu am găsit a zeilor pepită
A nemuririi clipă ți-o dedic.
O înserez pe-a timpului orbită
dând ceasului puterea unui “tic”.
De vei primi a dragostei maree,
speranța o vei prinde în cristac,
Iar clipa îți va fi o epopee
dând ceasului puterea unui “tac”.
Să crezi în a iubirii anastază
Pornită din tic-tac-ul sacadat,
Iar lumea într-o nouă ipostază
Va urmări cadranul regradat.
Când va vedea un punct al nemuririi
înlocuind egale divizări,
Atunci va înțelege legea firii
că tu ești Absolutul unei stări.
vezi mai multe poezii de: blacks