ce mi-a plăcut la e.e. cummings
a fost că s-a desprins de
sacralitatea
cuvântului
și, cu farmec
și spirit de aventură,
ne-a dăruit versuri
care spintecau
mizeria.
câtă nevoie era de asta!
cum ne ofileam
în vechea,
obosita
manieră.
desigur, apoi au apărut toți
imitatorii
lui e.e. cummings.
îl imitau atunci
așa cum alții îi imitaseră
pe Keats, Shelley,
Swinburne, Byron
și ceilalți.
dar a existat un singur
e.e. cummings.
desigur.
un singur soare.
o singură lună.
vezi mai multe poezii de: Charles Bukowski