Cu fiecare nouă rană,
cu fiecare lovitură mi se deschide înc-un ochi
prin care învăț poate vedea mai bine,
prin care pot cuprinde-ntreaga beznă
ce se învăluie în jurul meu.
Cu fiecare ochi ce se deschide
văd multele dorințe care-n flux
mă copleșesc cu-a lor venire,
dar văd și cum se-ndepărtează în reflux.
Cu fiecare nouă rană,
cu fiecare lovitură
o nouă filă dintr-o carte
trece încet spre următoarea
iar cartea asta mi-e grădină
ce-o port oglindă-n buzunar.
vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk