Nu sunt un om, ci doar un lucru
Ce rătăcește printre poli,
Prins ca o piatră într-un inel
Să nu mă răcesc.
Mă țin spasmodic și încăpățânat
De oasele moderne,
Prin cimitire, prin pădure, pe alei
Și totuși singur...
Cuvântu-i mut, pagina goală -
Cine m-a alungat încoace?
Și te întreb, cu inima amară:
- Unde-ai rămas străine?
Eu...
vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk